….sau “opera pumps” in denumirea lor originala. Iar “pump” in cazul de fata vine de la “pomp”.

Si sunt atat de destepti, in ceea ce-i priveste, incat au rezistat regulilor de la “curte” peste 150 ani. Adica redingota s-a scurtat si a devenit smoching (ori sacou), pantalonii au capatat alte forme, white-tie si black-tie au fost restilizate, dar acest gen de pantof, absolut pretabil, ba chiar obligatoriu ca accesoriu tinutelor de gala, a ramas peste vreme.

Stii cine l-a tinut in viata? Insulele de bun simt: curtea si obiceiurile sale, sala Operei, salile de bal, cocktail-urile oficiale, dineurile, intalnirile consulare. Sunt locuri unde ticalosia, marlania, abjectul, efemerul, superficialitatea raman la intrare. Locul il iau gesturile marunte, reverentioase, neconsumeriste si consistente. E vorba de o lume paralela, ai carui reprezentanti pasesc zi de zi printre noi. Spre binele tau, ar trebui, din cand in cand, sa-i identifici.

Cum recunosti pantofii din titlu? In primul rand, iti las o serie de imagini exemplificative in studiu. In al doliea rand apartin clasei de pantofi “fara sireturi”. Pielea folosita e una ce-ti inveleste fin piciorul. La multe dintre exemplarele din comert, vei regasi o captuseala interioara matlasata sau invelita in catifea. Nu te speria – e semn de pretiozitate. Exteriorul se prezinta lucios, absolut pretabil tinutelor de gala.

In partea din fata, carambul are atasat o funda din satin, plata sau imitand forma unui papion, materialul fiind usor “strangulat” in partea mediana. Brummel, ca parinte a ceea ce peste vremuri am denumit dandy si cultura aferenta, a inlocuit catarama metalica originara cu decoratiunea din satin (matase).

Repet, spre a ti se intipari pentru totdeauna: acest gen de pantof este pretabil doar tinutelor formale. A fost, dealtfel, pantoful obligatoriu al tinutelor formale pana la 1930, dupa care, pe fir, a intrat modelul de pantof cu siret.

In astfel de pantof nu poate incapea decat o soseta din matase naturala.

Nu te mira intr-atat – si barbatii poarta sosete din matase. Apropos de gandurile ce te incearca in aceste momente – sunt considerati de catre unii ca pantofii “gay”, deci de nepurtat de catre “un barbat adevarat”. Sa lasam extremistii deoparte si sa spunem doar ca barbatii gay raman, aici sau in lumea larga, unii dintre cele mai pedante exemplare masculine. Pentru noi, heterosexualii, pantofii pentru opera raman o varianta corecta pentru tinutele imperiale barbatesti.

Ca sa argumentez pledoaria de astazi, citand din spusele uni om drag mie:”….Opera, ca institutie, e stat in stat. Aici, in Bucuresti, sau in lumea larga….”. Am fost sa vad “statul in stat’. Chiar asa e – pacat doar ca nu e respectat ca atare: tinutele sunt amestecate, tind in peste 40% din cazuri spre zona casual, doamnele, mai ales cele mai tinere, vin inca in blugi la Opera. Nu generalizez, dar e mare pacat. Iti spun si de ce si spun spre binele tau.

Dincolo de maretia spectacolului, dincolo de scena cea grandioasa, exista invariabil o pauza intre acte. Iar daca acest fapt nu se intampla, exista cele 15 minute dinaintea spectacolului sau cele 10 minute de dupa, unde iti astepti randul la garderoba. Sunt locuri si momente date in care inclinatiile tale spre socializare ar trebui scoase la inaintare. Nu de alta, dar in lipsa de alte mari ocupatii si de alte mari optiuni culturale locale, ambasadorul Austriei sau al Marii Britanii va vizita Opera mai mult decat orice alt loc din Bucuresti. Si asta e doar o constatare. Trebuie, deci, sa fii pregatit pentru astfel de intalniri.