Materiale pentru Polul Nord de Romania – Polar fleece

Aceasta perioada este una in care cuvantul de ordine trebuie sa fie functionalitatea. Renuntam pentru o vreme la ceilalti doi vectori ce guverneaza vestimentatia masculina – latura informala, respectiv cea estetica si incercam impreuna sa ne ferim de ger si de intemperiile de sezon.

Intr-o lista foarte larga a materialelor pe care le putem folosi in acest sezon, la loc de cinste este materialul pe care il numim in popor “polar”. In original polar fleece, acesta este prin insasi destinatia pe care i-au dat-o inventatorii sai la 1979, un inlocuitor pentru lana. Evident, unul sintetic, din moment ce materia prima pentru fabricarea acestui gen de tesatura este tereftalatul de polietilena, in cuvinte uzuale PET. Da, este aceeasi materie prima folosita in fabricarea ambalajelor pentru bauturi de toate felurile. Asta nu va insemna vreodata ca arati si te simti ca o sticla de Pepsi imbracat in fleece. Patentul pentru fabricarea acestui tip de material apartine celor de la Malden Mills, companie din Statele Unite, actual compania Polartec LLC. Ideea gasirii unui inlocuitor durabil si mai usor pentru lana se pare ca a fost una viabila si a prins la public, din moment ce materialul, sub forma diverselor modele vestimentare se poarta pana in zilelel noastre. Astazi, numele initial al materialului – Polarfleece – prin uzanta indelungata s-a transformat in substantiv de sine stator – polar fleece – denumind mai degraba un reper vestimenatar, iar nu un brand, asa cum s-a intamplat si cu mai celebrele Xerox sau Adidas.

Ce-a avut atat de special acest material, incat sa fie adoptat pe o scara atat de larga? In primul rand este usor. Mult mai usor decat lana, material pe care incearca sa il imite. Face parte din seria materialelor care izoleaza foarte buine atat termic cat si hidro. Odata imbibat cu apa, chiar la priocente de peste 1%, acest material isi pastreaza in continuare calitatile, pastrand constanta temperatura corpului si fiind la fel de elastic. In plus, tinde sa absoarba cu brio transpiratia emanata de corpul uman.

Materialul in sine apare la vremea sa ca un varf al cercetarilor in domeniu, din moment ce anii ’60-’70 fusesera cei ce adusesera pe piata prima data materialul ce imita lana cu par lung sau lana scamosata – in original numit pile fabric. Il mai regasim si astazi, pentru a ne face o idee, in prosoapele de baie “flausate” sau in covoarele “de lana cu fir lung”. Desi cele doua materiale, ca si compozitie si constructie sunt diferite, au un grad de rudenie foarte apropiat. Asa cum spuneam, polarul vin in plus cu o mai mare putere de absorbtie a umiditatii, argument care il face mult mai pretabil pentru a se constitui in materie prima pentru haine cu inalt factor izolant. Asta se poate observa si pe liniile computerizate de productie: pile fabric (imitatia de lana scamosata) are o cusatura de baza si apoi fire ce pleaca in lung din aceasta linie, pe cand polarul se constituie din fire impletite, de de o densitate marita per cm ², care sunt pieptanate si retezate la sfarsit, spre obtinerea efectului de moliciune, specific materialului.

Grosimea acestuia, judecata in microni, variaza de la 100 la 300 – cu cat mai gros, cu atat mai putin flexibil. Din acest material se pot fabrica in serie, cu mare succes – asa cum ne arata vanzarile din piata – atat celebrele pulovere, cat si pantaloni izolanti, tinute pentru fitness, hanorace, paturi, haine pentru catarrae pe munte sau simple excursii montane. Materialul de fata (desi nu sunt un mare adept al materialelor textile sintetice) se poate folosi de cei care sustin mediul prin politicile lor ca un material stindard – anul 1993 marcheaza fabricarea primelor hanorace din fleece produs din ambalaje reciclate. Dyesburg Corporation, companie nord-anericana, cu vechi traditii in domeniul fabricarii materialelor textile alternative sunt cei creditati cu inventia firului textil acrilic la 1976. Ei sunt cei ce preiau o mare parte a pietei in domeniu in anii ’80, mai ales pe latura producerii de textile din materiale reciclate.

Incepand cu 1998 peste o suta de fabrici de gen impanzesc teritoriul Statelor Unite. Pe langa sus-numitele Malden Mills (viitoarea Polartec LLC) si Dyesburg, mai apar ca repere in domeniu: Menra Mills, Huntington Mills, Siltex Mills si Glenoit Mills. La inceputul anilor 2000 multe companii off-shore cu acest obiect de activitate, pe aceasta specialitate textila, isi deschid primele linii de productie in Asia. Productia continua cu mare succes si astazi datorita unui ritm de cerere accentuat al pietei pentru produsele cu pricina.

Pe langa avantajele amintitre anterior, mai spunem ca fleece este un material ce se poate spala cu ajutorul masinilor de spalat, fara a-si pierde din calitati sau culoare. Se usuca repede si e o buna alternativa pentru lana, din ce in ce mai scumpa ca material pe piata. Permite transpiratiei sa se evapore usor, lasand pielea sa respire – asta in cazul produselor de buna calitate din fleece.

Ca si mari dezavantaje: in primul rand este un material inflamabil, asa cum se poate citi in raportul de fata. Materialul fleece nereciclabil este produs din materiale derivate din titei, materie prima pe terminate pe aceasta planeta. Nu te protejeaza foarte bine de vant, daca este unul subtire. Cateodata, vei da peste exempalre care in loc sa absoarba transpiratia, ti-o genereaza la dublu – este fleece made in China. In plus tinde sa creeze un camp electrostatic de inalta intensitate in jurul sau, adunand mai repede ca celelalte materiale praful, petele si mizeriile ce ne inconjoara. Nu poate fi supus unor temperaturi foarte inalte la spalare pentru inlaturarea invocatelor pete, asa cum nu poate sa fie supus tratamentului termic de catre un fier de calcat uzual. Daca vei trece cu vederea aceste impedimente, vei castiga un fleece ca prieten pentru zilele racoroase sau pentru plimbarile la munte.

Fleece nu e numai despre haine. E si despre povestea cea frumoasa a lui Aaron Feuerstein (nascut in 11.12.1925), cel recunoscut ca a stat la baza patentarii materialului asa cum il stim noi astazi, in calitatea sa de CEO al Malden Mills, companie localizata in Lawrence, Massachusetts.

Al treila intre descendentii familiei Feuerstein la conducerea celebrei fabrici, cu un nume parca predestinat, asista consternat la incendiul care cuprinde fabrica pe 11 decembrie 1995, in ziua cand impolinea 70 ani. Feurstein intelege ca din banii de asigurare nu numai sa reconstruiasca fabrica, dar sa plateasca integral salariile celor 3000 de angajati pe toata durata reconstructiei acesteia – 6 luni. Da, a fost capitalistul cu suflet, cel care a adus bani de acasa. Se aud vorbele astea pana in piata Victoriei? Da, a fost omul care a mers impotriva procedurilor standard pe care le-ar fi urmat orice CEO si impotriva unei situatii economice deloc favorabile in Statele Unite (perioada 1996 – 1999 a caracterizat piata americana de prima lipsa severa si acuta de lichiditati, prevestind parca ce avea sa vina).

Intrebat de ce a procedat asa, a raspusn foarte senin ca a gasit rezolvarea in Talmud:

“I have a responsibility to the worker, both blue-collar and white-collar. I have an equal responsibility to the community. It would have been unconscionable to put 3,000 people on the streets and deliver a deathblow to the cities of Lawrence and Methuen. Maybe on paper our company is worthless to Wall Street, but I can tell you it’s worth more.”
—(Parade Magazine, 1996)

Se spune ca decizia l-ar fi costat pe mandrul evreu 25.000.000 dolari, pozitia sa de CEO si intrarea in insolventa in 2001. Este salvat de o mana de creditori de buna credinta ce isi pun mana generoasa pe o coloana vertebrala integra a unui om de bine. Guvernul, sensibilizat, acorda si el stipendii pentru salvarea fabricii. In plus, cash-flow-ul fabricii revine pe plus si creste vertiginos atunci cand fabrica investeste in cercetare si scoate pe piata materiale textile inteligente, pretabile a fi folosite de catre armata sau serviciile speciale din subordinea statului. In 2006 compania este parte in parteneriatul public-privat cu armata americana in valoare de 16.000.000 dolari. Povestea se termina, intr-un final, prin faliment, in 2007, atunci cand pentru acoperirea fondului de pensii, este nevoita sa-si lichidizeze proprietatile.

Industrias si filantrop, evreu si antreprenor pionier, Feurstein primeste pentru meritele sale in 1998 premiul pentru curaj si constiinta publica acordat de statul american. Sa ne fie lectie si sa va fie lectie: inainte sa fie bine, trebuie sa fie rau. Si cum acum e rau de tot. Imi iau un fleece la purtator si ma pregatesc abitir de tot ce poate fi mai bine.

 

2017-01-16T17:52:28+03:00Categories: Pardesie - Paltoane|0 Comments