Cum am petrecut o viata de corporatist trezit la 7

M-am angajat in corporatie cand aveam 27 ani. Am plecat dupa ce implinisem 32. Ai spune ca cei mai frumosi ani, nu? Cam asa.

5 ani. Multi. Si plini de invataminte. Am invatat, mai ales de la Nurnberg incoace, ca nu e prea bine sa stai intr-o barca a celor care impart pumni in stanga si-n dreapta, sub stindardul dreptatii si adevarului, pentru ca la sfarsit sfarsesti spanzurat in piata publica. Cam vremea asta urmeaza acum, in conditiile in care, cel putin cei din marea cosnultanta financiara, au semnat pentru iesirea banilor cash din tara, ani de zile la rand – pentru ei si pentru altii.

S-au acoperit de disclaimere – fraze si constructii contractuale care te disculpa de orice viitoare vina – care vezi Doamne, ii protejeaza. La cate au dus de rapa in tara asta, atunci cand multi romani vor intelege radacina relelor din tara lor, nimeni nu-i mai scapa. E doar un pronostic de-al meu.

Tin minte ca acum ceva ani, Orban, prim-ministrul ungar a proclamat sus si tare ca ceea ce capuseaza tara sunt tocmai “investitiile straine”. Marea expresie a zilelor noastre o inlocuieste cu succes si mai celebra expresie “vin, maica, americanii”. Asta cu “ce ne facem fara investitii straine?” este big bulshit. Zice unul care a trait in investitie straina pe teritoriul romanesc. Ce-a facut Orban? I-a lasat sa existe in continuare, dar le-a pus doua conditii: salarizarea ungurilor angajati cu echivalentul salarial din tara de origine a companiei si impozit pe profit de 70% – preferential :))). Scandal mare. Unele guri rele spun ca s-a incercat linsarea lui pentru aceste initiative. Inclin sa-i cred – baietii sunt in stare de orice sa-si apere suprematia.

Stiu ce spun – companiile straine vin aici sau oriunde in lume pentru PROFIT si atat. Nu exista “am venit sa va facem bine” ci “am venit sa exploatem, sa rupem maximul din ce-am putea rupe dintr-un teritoriu”. Si  nu e de azi, de ieri. E frumos sa platesti vorbitori (ca sa nu spun latratori locali), care s-o dea inainte cu “lipsa investitiilor straine…”, “trebuie sa atragem investitori….”, etc. Am asistat, nu o data, la redactarea de scheme financiare de catre angajatii companiei in care lucram, prin care se cerea expres de catre client scoaterea banilor din Romania sau ajungerea la o valoare atat de mica a unei companii pe piata – valoare regasita in rapoarte – incat aceasta companie sa sucombe si sa fie bagata in faliment, spre a fi preluat terenul fabricii pe bani de nimic. Nimeni nu se gandea vreodata la 900 oameni ramasi fara loc de munca. Sau la copii fara mama si tata, plecati la munca in strainatate.

Dar, ulterior, de asta face corporatia gale si evenimente caritabile, nu? Ca sa-si spele pacatele. Si Doamne, daca le vezi fetele mincinoase de smeriti si donatori la astfel de gale, trazneste-i Doamne, sa nu se mai ridice!! Caci fariseismul ar trebui spanzurat odata cu ei in piata publica.

2017-03-16T07:14:21+03:00Categories: Pontul zilei|0 Comments